dezmărturisire
Romanian
Etymology
From dez- + mărturisire.
Noun
dezmărturisire f (plural dezmărturisiri)
- (dated) denial
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dezmărturisire | dezmărturisirea | dezmărturisiri | dezmărturisirile | |
| genitive-dative | dezmărturisiri | dezmărturisirii | dezmărturisiri | dezmărturisirilor | |
| vocative | dezmărturisire, dezmărturisireo | dezmărturisirilor | |||
References
- dezmărturisire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN