deznădăjduit

Romanian

Etymology

Past participle of deznădăjdui.

Adjective

deznădăjduit m or n (feminine singular deznădăjduită, masculine plural deznădăjduiți, feminine and neuter plural deznădăjduite)

  1. hopeless

Declension

Declension of deznădăjduit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite deznădăjduit deznădăjduită deznădăjduiți deznădăjduite
definite deznădăjduitul deznădăjduita deznădăjduiții deznădăjduitele
genitive-
dative
indefinite deznădăjduit deznădăjduite deznădăjduiți deznădăjduite
definite deznădăjduitului deznădăjduitei deznădăjduiților deznădăjduitelor