dificultate
Romanian
Etymology
Borrowed from French difficulté, from Latin difficultas.
Noun
dificultate f (plural dificultăți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dificultate | dificultatea | dificultăți | dificultățile | |
| genitive-dative | dificultăți | dificultății | dificultăți | dificultăților | |
| vocative | dificultate, dificultateo | dificultăților | |||
Related terms
Spanish
Verb
dificultate
- second-person singular voseo imperative of dificultar combined with te