dificultar
Catalan
Etymology
Borrowed from Latin difficultāre.
Pronunciation
Verb
dificultar (first-person singular present dificulto, first-person singular preterite dificultí, past participle dificultat)
Conjugation
Conjugation of dificultar (first conjugation)
Derived terms
Related terms
Further reading
- “dificultar”, in Diccionari de la llengua catalana [Dictionary of the Catalan Language] (in Catalan), second edition, Institute of Catalan Studies [Catalan: Institut d'Estudis Catalans], April 2007
- “dificultar”, in Gran Diccionari de la Llengua Catalana, Grup Enciclopèdia Catalana, 2025
- “dificultar” in Diccionari normatiu valencià, Acadèmia Valenciana de la Llengua.
- “dificultar” in Diccionari català-valencià-balear, Antoni Maria Alcover and Francesc de Borja Moll, 1962.
Portuguese
Etymology
Borrowed from Latin difficultāre.
Pronunciation
- (Brazil) IPA(key): /d͡ʒi.fi.kuwˈta(ʁ)/ [d͡ʒi.fi.kuʊ̯ˈta(h)]
- (São Paulo) IPA(key): /d͡ʒi.fi.kuwˈta(ɾ)/ [d͡ʒi.fi.kuʊ̯ˈta(ɾ)]
- (Rio de Janeiro) IPA(key): /d͡ʒi.fi.kuwˈta(ʁ)/ [d͡ʒi.fi.kuʊ̯ˈta(χ)]
- (Southern Brazil) IPA(key): /d͡ʒi.fi.kuwˈta(ɻ)/ [d͡ʒi.fi.kuʊ̯ˈta(ɻ)]
- (Portugal) IPA(key): /di.fi.kulˈtaɾ/ [di.fi.kuɫˈtaɾ]
- (Southern Portugal) IPA(key): /di.fi.kulˈta.ɾi/ [di.fi.kuɫˈta.ɾi]
- Hyphenation: di‧fi‧cul‧tar
Verb
dificultar (first-person singular present dificulto, first-person singular preterite dificultei, past participle dificultado)
Conjugation
Conjugation of dificultar (See Appendix:Portuguese verbs)
1Brazilian Portuguese.
2European Portuguese.
Related terms
Further reading
- “dificultar”, in Dicionário Priberam da Língua Portuguesa (in Portuguese), Lisbon: Priberam, 2008–2025
Spanish
Etymology
From Latin difficultāre.
Pronunciation
- IPA(key): /difikulˈtaɾ/ [d̪i.fi.kul̪ˈt̪aɾ]
- Rhymes: -aɾ
- Syllabification: di‧fi‧cul‧tar
Verb
dificultar (first-person singular present dificulto, first-person singular preterite dificulté, past participle dificultado)
- (transitive) to make difficult, to hamper, to hinder, to impede, to complicate
Conjugation
Conjugation of dificultar (See Appendix:Spanish verbs)
Selected combined forms of dificultar
These forms are generated automatically and may not actually be used. Pronoun usage varies by region.
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | ||
| with infinitive dificultar | dative | dificultarme | dificultarte | dificultarle, dificultarse | dificultarnos | dificultaros | dificultarles, dificultarse |
| accusative | dificultarme | dificultarte | dificultarlo, dificultarla, dificultarse | dificultarnos | dificultaros | dificultarlos, dificultarlas, dificultarse | |
| with gerund dificultando | dative | dificultándome | dificultándote | dificultándole, dificultándose | dificultándonos | dificultándoos | dificultándoles, dificultándose |
| accusative | dificultándome | dificultándote | dificultándolo, dificultándola, dificultándose | dificultándonos | dificultándoos | dificultándolos, dificultándolas, dificultándose | |
| with informal second-person singular tú imperative dificulta | dative | dificúltame | dificúltate | dificúltale | dificúltanos | not used | dificúltales |
| accusative | dificúltame | dificúltate | dificúltalo, dificúltala | dificúltanos | not used | dificúltalos, dificúltalas | |
| with informal second-person singular vos imperative dificultá | dative | dificultame | dificultate | dificultale | dificultanos | not used | dificultales |
| accusative | dificultame | dificultate | dificultalo, dificultala | dificultanos | not used | dificultalos, dificultalas | |
| with formal second-person singular imperative dificulte | dative | dificúlteme | not used | dificúltele, dificúltese | dificúltenos | not used | dificúlteles |
| accusative | dificúlteme | not used | dificúltelo, dificúltela, dificúltese | dificúltenos | not used | dificúltelos, dificúltelas | |
| with first-person plural imperative dificultemos | dative | not used | dificultémoste | dificultémosle | dificultémonos | dificultémoos | dificultémosles |
| accusative | not used | dificultémoste | dificultémoslo, dificultémosla | dificultémonos | dificultémoos | dificultémoslos, dificultémoslas | |
| with informal second-person plural imperative dificultad | dative | dificultadme | not used | dificultadle | dificultadnos | dificultaos | dificultadles |
| accusative | dificultadme | not used | dificultadlo, dificultadla | dificultadnos | dificultaos | dificultadlos, dificultadlas | |
| with formal second-person plural imperative dificulten | dative | dificúltenme | not used | dificúltenle | dificúltennos | not used | dificúltenles, dificúltense |
| accusative | dificúltenme | not used | dificúltenlo, dificúltenla | dificúltennos | not used | dificúltenlos, dificúltenlas, dificúltense | |
Related terms
Further reading
- “dificultar”, in Diccionario de la lengua española [Dictionary of the Spanish Language] (in Spanish), online version 23.8, Royal Spanish Academy [Spanish: Real Academia Española], 10 December 2024