direcționare
Romanian
Etymology
From direcționa + -re.
Noun
direcționare f (plural direcționări)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | direcționare | direcționarea | direcționări | direcționările | |
genitive-dative | direcționări | direcționării | direcționări | direcționărilor | |
vocative | direcționare, direcționareo | direcționărilor |