exasperare

See also: exasperaré

Latin

Verb

exasperāre

  1. inflection of exasperō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From exaspera +‎ -re.

Noun

exasperare f (plural exasperări)

  1. exasperation

Declension

Declension of exasperare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative exasperare exasperarea exasperări exasperările
genitive-dative exasperări exasperării exasperări exasperărilor
vocative exasperare, exasperareo exasperărilor

Spanish

Verb

exasperare

  1. first/third-person singular future subjunctive of exasperar