excomunica

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin excommunicō.

Verb

a excomunica (third-person singular present excomunică, past participle excomunicat) 1st conjugation

  1. to excommunicate

Conjugation

    conjugation of excomunica (first conjugation, no infix)
infinitive a excomunica
gerund excomunicând
past participle excomunicat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present excomunic excomunici excomunică excomunicăm excomunicați excomunică
imperfect excomunicam excomunicai excomunica excomunicam excomunicați excomunicau
simple perfect excomunicai excomunicași excomunică excomunicarăm excomunicarăți excomunicară
pluperfect excomunicasem excomunicaseși excomunicase excomunicaserăm excomunicaserăți excomunicaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să excomunic să excomunici să excomunice să excomunicăm să excomunicați să excomunice
imperative — tu — — voi —
affirmative excomunică excomunicați
negative nu excomunica nu excomunicați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.