exonerare

See also: exoneraré

Latin

Verb

exonerāre

  1. inflection of exonerō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From exonera +‎ -re.

Noun

exonerare f (plural exonerări)

  1. exoneration

Declension

Declension of exonerare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative exonerare exonerarea exonerări exonerările
genitive-dative exonerări exonerării exonerări exonerărilor
vocative exonerare, exonerareo exonerărilor

Spanish

Verb

exonerare

  1. first/third-person singular future subjunctive of exonerar