fătătură

Romanian

Etymology

From făta +‎ -ătură.

Noun

fătătură f (plural fătături)

  1. (obsolete) fabrication, fable

Declension

Declension of fătătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative fătătură fătătura fătături fătăturile
genitive-dative fătături fătăturii fătături fătăturilor
vocative fătătură, fătăturo fătăturilor

References

  • fătătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN