furculiță
Romanian
Etymology
From furcă (“pitchfork”) + -uliță.
Pronunciation
- IPA(key): [fur.kuˈli.t͡sə]
Audio: (file) Audio: (file)
Noun
furculiță f (plural furculițe or furculiți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | furculiță | furculița | furculițe | furculițele | |
| genitive-dative | furculițe | furculiței | furculițe | furculițelor | |
| vocative | furculiță, furculițo | furculițelor | |||