furgăsi
Romanian
Etymology
Verb
a furgăsi (third-person singular present furgăsește, past participle furgăsit) 4th conjugation
Conjugation
conjugation of furgăsi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a furgăsi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | furgăsind | ||||||
| past participle | furgăsit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | furgăsesc | furgăsești | furgăsește | furgăsim | furgăsiți | furgăsesc | |
| imperfect | furgăseam | furgăseai | furgăsea | furgăseam | furgăseați | furgăseau | |
| simple perfect | furgăsii | furgăsiși | furgăsi | furgăsirăm | furgăsirăți | furgăsiră | |
| pluperfect | furgăsisem | furgăsiseși | furgăsise | furgăsiserăm | furgăsiserăți | furgăsiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să furgăsesc | să furgăsești | să furgăsească | să furgăsim | să furgăsiți | să furgăsească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | furgăsește | furgăsiți | |||||
| negative | nu furgăsi | nu furgăsiți | |||||
References
- furgăsi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN