ghera
Romanian
Etymology
From gheară.
Verb
a ghera (third-person singular present gherează, past participle gherat) 1st conjugation
- to scratch
Conjugation
conjugation of ghera (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a ghera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | gherând | ||||||
| past participle | gherat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | gherez | gherezi | gherează | gherăm | gherați | gherează | |
| imperfect | gheram | gherai | ghera | gheram | gherați | gherau | |
| simple perfect | gherai | gherași | gheră | gherarăm | gherarăți | gherară | |
| pluperfect | gherasem | gheraseși | gherase | gheraserăm | gheraserăți | gheraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să gherez | să gherezi | să ghereze | să gherăm | să gherați | să ghereze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | gherează | gherați | |||||
| negative | nu ghera | nu gherați | |||||
References
- ghera in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Swahili
Etymology
Borrowed from Arabic غَيْرَة (ḡayra).
Pronunciation
Audio (Kenya): (file)
Noun
ghera class IX (plural ghera class X)