glăsui

Romanian

Etymology

From glas +‎ -ui.

Verb

a glăsui (third-person singular present glăsuiește, past participle glăsuit) 4th conjugation

  1. to speak

Conjugation

    conjugation of glăsui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a glăsui
gerund glăsuind
past participle glăsuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present glăsuiesc glăsuiești glăsuiește glăsuim glăsuiți glăsuiesc
imperfect glăsuiam glăsuiai glăsuia glăsuiam glăsuiați glăsuiau
simple perfect glăsuii glăsuiși glăsui glăsuirăm glăsuirăți glăsuiră
pluperfect glăsuisem glăsuiseși glăsuise glăsuiserăm glăsuiserăți glăsuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să glăsuiesc să glăsuiești să glăsuiască să glăsuim să glăsuiți să glăsuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative glăsuiește glăsuiți
negative nu glăsui nu glăsuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.