grațiat
Romanian
Etymology
Past participle of grația.
Adjective
grațiat m or n (feminine singular grațiată, masculine plural grațiați, feminine and neuter plural grațiate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | grațiat | grațiată | grațiați | grațiate | |||
| definite | grațiatul | grațiata | grațiații | grațiatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | grațiat | grațiate | grațiați | grațiate | |||
| definite | grațiatului | grațiatei | grațiaților | grațiatelor | ||||
Verb
grațiat (past participle of grația)
- past participle of grația
References
- grațiat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN