hârbui

Romanian

Etymology

From hârb +‎ -ui.

Pronunciation

  • IPA(key): /hɨr.buˈi/

Verb

a hârbui (third-person singular present hârbuiește, past participle hârbuit) 4th conjugation

  1. to wreak, destroy
    Synonyms: hodorogi, strica, degrada, deteriora, sparge

Conjugation

    conjugation of hârbui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a hârbui
gerund hârbuind
past participle hârbuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present hârbuiesc hârbuiești hârbuiește hârbuim hârbuiți hârbuiesc
imperfect hârbuiam hârbuiai hârbuia hârbuiam hârbuiați hârbuiau
simple perfect hârbuii hârbuiși hârbui hârbuirăm hârbuirăți hârbuiră
pluperfect hârbuisem hârbuiseși hârbuise hârbuiserăm hârbuiserăți hârbuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să hârbuiesc să hârbuiești să hârbuiască să hârbuim să hârbuiți să hârbuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative hârbuiește hârbuiți
negative nu hârbui nu hârbuiți

Derived terms

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.