incorigibilitate
Romanian
Etymology
Borrowed from French incorrigibilité. Equivalent to incorigibil + -itate.
Noun
incorigibilitate f (uncountable)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | incorigibilitate | incorigibilitatea | incorigibilități | incorigibilitățile | |
| genitive-dative | incorigibilități | incorigibilității | incorigibilități | incorigibilităților | |
| vocative | incorigibilitate, incorigibilitateo | incorigibilităților | |||