krogbråk

Swedish

Etymology

Compound of krog +‎ bråk.

Noun

krogbråk n

  1. bar fight
    Synonym: krogslagsmål

Declension

Declension of krogbråk
nominative genitive
singular indefinite krogbråk krogbråks
definite krogbråket krogbråkets
plural indefinite krogbråk krogbråks
definite krogbråken krogbråkens

Further reading