lăstun
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic ластоунъ (lastunŭ).
Noun
lăstun m (plural lăstuni)
- martin (bird)
- swallow (bird), barn swallow
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | lăstun | lăstunul | lăstuni | lăstunii | |
| genitive-dative | lăstun | lăstunului | lăstuni | lăstunilor | |
| vocative | lăstunule | lăstunilor | |||