locație
Romanian
Pronunciation
- IPA(key): /loˈkat͡si.e/
- Rhymes: -at͡sie
- Hyphenation: lo‧ca‧ți‧e
Etymology 1
Borrowed from French location, Latin locatio.[1] Equivalent to loc + -ație.
Alternative forms
Noun
locație f (plural locații)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | locație | locația | locații | locațiile | |
| genitive-dative | locații | locației | locații | locațiilor | |
| vocative | locație, locațio | locațiilor | |||
Etymology 2
Borrowed from English location, ultimately from Latin locus.[1]
Noun
locație f (plural locații)
- location (a particular, well-defined place)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | locație | locația | locații | locațiile | |
| genitive-dative | locații | locației | locații | locațiilor | |
| vocative | locație, locațio | locațiilor | |||
Related terms
References
- ↑ 1.0 1.1 “locație”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025