măcăitură

Romanian

Etymology

From măcăi +‎ -tură.

Noun

măcăitură f (plural măcăituri)

  1. quack

Declension

Declension of măcăitură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative măcăitură măcăitura măcăituri măcăiturile
genitive-dative măcăituri măcăiturii măcăituri măcăiturilor
vocative măcăitură, măcăituro măcăiturilor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.