mișcătură

Romanian

Etymology

From mișca +‎ -ătură.

Noun

mișcătură f (plural mișcături)

  1. (obsolete) movement

Declension

Declension of mișcătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative mișcătură mișcătura mișcături mișcăturile
genitive-dative mișcături mișcăturii mișcături mișcăturilor
vocative mișcătură, mișcăturo mișcăturilor

References

  • mișcătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN