mustrător

Romanian

Etymology

From mustra +‎ -ător.

Adjective

mustrător m or n (feminine singular mustrătoare, masculine plural mustrători, feminine and neuter plural mustrătoare)

  1. reproachful

Declension

Declension of mustrător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite mustrător mustrătoare mustrători mustrătoare
definite mustrătorul mustrătoarea mustrătorii mustrătoarele
genitive-
dative 		indefinite mustrător mustrătoare mustrători mustrătoare
definite mustrătorului mustrătoarei mustrătorilor mustrătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.