născocitură
Romanian
Etymology
Noun
născocitură f (plural născocituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | născocitură | născocitura | născociture | născociturele | |
| genitive-dative | născociture | născociturei | născociture | născociturelor | |
| vocative | născocitură, născocituro | născociturelor | |||