nuntit

Romanian

Etymology

Past participle of nunti.

Adjective

nuntit m or n (feminine singular nuntită, masculine plural nuntiți, feminine and neuter plural nuntite)

  1. married

Declension

Declension of nuntit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite nuntit nuntită nuntiți nuntite
definite nuntitul nuntita nuntiții nuntitele
genitive-
dative 		indefinite nuntit nuntite nuntiți nuntite
definite nuntitului nuntitei nuntiților nuntitelor

Verb

nuntit (past participle of nunti)

  1. past participle of nunti

References

  • nuntit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.