olecăit
Romanian
Etymology
Past participle of olecăi.
Noun
olecăit n (plural olecăituri)
- (obsolete, rare) wail
- Synonym: văicăreală
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | olecăit | olecăitul | olecăituri | olecăiturile | |
| genitive-dative | olecăit | olecăitului | olecăituri | olecăiturilor | |
| vocative | olecăitule | olecăiturilor | |||
Verb
olecăit (past participle of olecăi)
- past participle of olecăi
References
- olecăit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN