orbăcăciune
Romanian
Etymology
Noun
orbăcăciune f (plural orbăcăciuni)
- (obsolete) fumbling
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | orbăcăciune | orbăcăciunea | orbăcăciuni | orbăcăciunile | |
| genitive-dative | orbăcăciuni | orbăcăciunii | orbăcăciuni | orbăcăciunilor | |
| vocative | orbăcăciune, orbăcăciuneo | orbăcăciunilor | |||
References
- orbăcăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN