orfelinat
Romanian
Etymology
Borrowed from French orphelinat. By surface analysis, orfelin + -at.
Noun
orfelinat n (plural orfelinate)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | orfelinat | orfelinatul | orfelinate | orfelinatele | |
| genitive-dative | orfelinat | orfelinatului | orfelinate | orfelinatelor | |
| vocative | orfelinatule | orfelinatelor | |||