orologiu
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin horologium, from Ancient Greek ὡρολόγιον (hōrológion).
Noun
orologiu n (plural orologii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | orologiu | orologiul | orologii | orologiile | |
| genitive-dative | orologiu | orologiului | orologii | orologiilor | |
| vocative | orologiule | orologiilor | |||