păcătui

Romanian

Etymology

From păcat +‎ -ui.

Verb

a păcătui (third-person singular present păcătuiește, past participle păcătuit) 4th conjugation

  1. to sin

Conjugation

    conjugation of păcătui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a păcătui
gerund păcătuind
past participle păcătuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present păcătuiesc păcătuiești păcătuiește păcătuim păcătuiți păcătuiesc
imperfect păcătuiam păcătuiai păcătuia păcătuiam păcătuiați păcătuiau
simple perfect păcătuii păcătuiși păcătui păcătuirăm păcătuirăți păcătuiră
pluperfect păcătuisem păcătuiseși păcătuise păcătuiserăm păcătuiserăți păcătuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să păcătuiesc să păcătuiești să păcătuiască să păcătuim să păcătuiți să păcătuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative păcătuiește păcătuiți
negative nu păcătui nu păcătuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.