paron
Esperanto
Noun
paron
- accusative singular of paro
Friulian
Etymology
Noun
paron m (plural parons)
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek παρών (parón).
Adjective
paron m or n (feminine singular paronă, masculine plural paroni, feminine and neuter plural parone)
- (obsolete) present
Declension
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | paron | paronă | paroni | parone | |||
definite | paronul | parona | paronii | paronele | ||||
genitive- dative |
indefinite | paron | parone | paroni | parone | |||
definite | paronului | paronei | paronilor | paronelor |
References
- paron in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Venetan
Etymology
From Latin patrōnus. Compare Italian padrone.