pecete
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic печать (pečatĭ), from Proto-Slavic *pečatь.
Noun
pecete f (plural peceți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | pecete | pecetea | peceți | pecețile | |
| genitive-dative | peceți | peceții | peceți | peceților | |
| vocative | pecete, peceteo | peceților | |||