picurătoare
Romanian
Etymology
From picura + -ătoare.
Noun
picurătoare f (plural picurători)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | picurătoare | picurătoarea | picurători | picurătorile | |
| genitive-dative | picurători | picurătorii | picurători | picurătorilor | |
| vocative | picurătoare, picurătoareo | picurătorilor | |||
References
- picurătoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN