Latin
Verb
plācat
- third-person singular present active indicative of plācō
Romanian
Etymology
Borrowed from German Plakat.
Noun
placat n (plural placate)
- (dated) announcement, poster
Declension
Declension of placat
|
singular
|
|
plural
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
nominative-accusative
|
placat
|
placatul
|
placate
|
placatele
|
genitive-dative
|
placat
|
placatului
|
placate
|
placatelor
|
vocative
|
placatule
|
placatelor
|