plenipotențiat

Romanian

Etymology

From plenipotenție +‎ -at.

Noun

plenipotențiat m (plural plenipotențiați)

  1. plenipotentiary

Declension

Declension of plenipotențiat
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative plenipotențiat plenipotențiatul plenipotențiați plenipotențiații
genitive-dative plenipotențiat plenipotențiatului plenipotențiați plenipotențiaților
vocative plenipotențiatule plenipotențiaților

References

  • plenipotențiat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.