răsătură
Romanian
Etymology
Variant of răzătură, from rade + -ătură.
Noun
răsătură f (plural răsături)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | răsătură | răsătura | răsături | răsăturile | |
| genitive-dative | răsături | răsăturii | răsături | răsăturilor | |
| vocative | răsătură, răsăturo | răsăturilor | |||