raniță
Romanian
Etymology
Borrowed from Russian ранец (ranec).
Noun
raniță f (plural ranițe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | raniță | ranița | ranițe | ranițele | |
| genitive-dative | ranițe | raniței | ranițe | ranițelor | |
| vocative | raniță, ranițo | ranițelor | |||