reîmpădurit

Romanian

Etymology

Past participle of reîmpăduri.

Adjective

reîmpădurit m or n (feminine singular reîmpădurită, masculine plural reîmpăduriți, feminine and neuter plural reîmpădurite)

  1. reforested

Declension

Declension of reîmpădurit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite reîmpădurit reîmpădurită reîmpăduriți reîmpădurite
definite reîmpăduritul reîmpădurita reîmpăduriții reîmpăduritele
genitive-
dative
indefinite reîmpădurit reîmpădurite reîmpăduriți reîmpădurite
definite reîmpăduritului reîmpăduritei reîmpăduriților reîmpăduritelor

Verb

reîmpădurit (past participle of reîmpăduri)

  1. past participle of reîmpăduri

References

  • reîmpădurit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN