regalare
See also: regalaré
Italian
Etymology
Probably borrowed from Spanish regalar.[1]
Pronunciation
- IPA(key): /re.ɡaˈla.re/
Audio: (file) - Rhymes: -are
- Hyphenation: re‧ga‧là‧re
Verb
regalàre (first-person singular present regàlo, first-person singular past historic regalài, past participle regalàto, auxiliary avére)
Conjugation
Conjugation of regalàre (-are) (See Appendix:Italian verbs)
Derived terms
References
Anagrams
Romanian
Etymology
Noun
regalare f (plural regalări)
- (obsolete) feasting
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | regalare | regalarea | regalări | regalările | |
| genitive-dative | regalări | regalării | regalări | regalărilor | |
| vocative | regalare, regalareo | regalărilor | |||
References
- regalare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Spanish
Verb
regalare
- first/third-person singular future subjunctive of regalar