reieșire

Romanian

Etymology

From reieși +‎ -re.

Noun

reieșire f (plural reieșiri)

  1. (obsolete) success

Declension

Declension of reieșire
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative reieșire reieșirea reieșiri reieșirile
genitive-dative reieșiri reieșirii reieșiri reieșirilor
vocative reieșire, reieșireo reieșirilor

References

  • reieșire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN