rell
Icelandic
Etymology
Deverbal from rella (“to nag, to pester”).
Pronunciation
- IPA(key): /rɛtl/
- Rhymes: -ɛtl
Noun
rell n (genitive singular rells, no plural)
Declension
singular | ||
---|---|---|
indefinite | definite | |
nominative | rell | rellið |
accusative | rell | rellið |
dative | relli | rellinu |
genitive | rells | rellsins |