sălășluință

Romanian

Etymology

From sălășlui +‎ -ință.

Noun

sălășluință f (plural sălășluințe)

  1. house, dwelling

Declension

Declension of sălășluință
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative sălășluință sălășluința sălășluințe sălășluințele
genitive-dative sălășluințe sălășluinței sălășluințe sălășluințelor
vocative sălășluință, sălășluințo sălășluințelor

References

  • sălășluință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN