scânci
Romanian
Etymology
Unknown. Possibly an expressive creation or from a Slavic language.
Verb
a scânci (third-person singular present scâncește, past participle scâncit) 4th conjugation
Conjugation
conjugation of scânci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a scânci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | scâncind | ||||||
| past participle | scâncit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | scâncesc | scâncești | scâncește | scâncim | scânciți | scâncesc | |
| imperfect | scânceam | scânceai | scâncea | scânceam | scânceați | scânceau | |
| simple perfect | scâncii | scânciși | scânci | scâncirăm | scâncirăți | scânciră | |
| pluperfect | scâncisem | scânciseși | scâncise | scânciserăm | scânciserăți | scânciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să scâncesc | să scâncești | să scâncească | să scâncim | să scânciți | să scâncească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | scâncește | scânciți | |||||
| negative | nu scânci | nu scânciți | |||||