scâncit
Romanian
Etymology
Past participle of scânci.
Noun
scâncit n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | scâncit | scâncitul |
| genitive-dative | scâncit | scâncitului |
| vocative | scâncitule | |
Verb
scâncit (past participle of scânci)
- past participle of scânci