schingiuit
Romanian
Etymology
Past participle of schingiui.
Noun
schingiuit n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | schingiuit | schingiuitul |
| genitive-dative | schingiuit | schingiuitului |
| vocative | schingiuitule | |
Verb
schingiuit (past participle of schingiui)
- past participle of schingiui