secătui

Romanian

Etymology

From secat +‎ -ui.

Verb

a secătui (third-person singular present secătuiește, past participle secătuit) 4th conjugation

  1. to drain

Conjugation

    conjugation of secătui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a secătui
gerund secătuind
past participle secătuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present secătuiesc secătuiești secătuiește secătuim secătuiți secătuiesc
imperfect secătuiam secătuiai secătuia secătuiam secătuiați secătuiau
simple perfect secătuii secătuiși secătui secătuirăm secătuirăți secătuiră
pluperfect secătuisem secătuiseși secătuise secătuiserăm secătuiserăți secătuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să secătuiesc să secătuiești să secătuiască să secătuim să secătuiți să secătuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative secătuiește secătuiți
negative nu secătui nu secătuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.