sfântuleț

Romanian

Etymology

From sfânt +‎ -uleț.

Noun

sfântuleț m (plural sfântuleți)

  1. diminutive of sfânt; small saint

Declension

Declension of sfântuleț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative sfântuleț sfântulețul sfântuleți sfântuleții
genitive-dative sfântuleț sfântulețului sfântuleți sfântuleților
vocative sfântulețule sfântuleților