sfințișor
Romanian
Etymology
Noun
sfințișor m (plural sfințișori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sfințișor | sfințișorul | sfințișori | sfințișorii | |
| genitive-dative | sfințișor | sfințișorului | sfințișori | sfințișorilor | |
| vocative | sfințișorule | sfințișorilor | |||