slavă
Romanian
Pronunciation
- IPA(key): /ˈsla.və/
Etymology 1
Borrowed from Old Church Slavonic слава (slava), from Proto-Slavic *slava.
Noun
slavă f (plural slăvi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | slavă | slava | slăvi | slăvile | |
| genitive-dative | slăvi | slăvii | slăvi | slăvilor | |
| vocative | slavă, slavo | slăvilor | |||
Related terms
Etymology 2
From slav.
Adjective
slavă
- nominative/accusative feminine singular of slav