stinchi
Italian
Noun
stinchi m
- plural of stinco
Romanian
Verb
a stinchi (third-person singular present stinchește, past participle stinchit) 4th conjugation
- obsolete form of stâmpi
Conjugation
conjugation of stinchi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a stinchi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | stinchind | ||||||
| past participle | stinchit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | stinchesc | stinchești | stinchește | stinchim | stinchiți | stinchesc | |
| imperfect | stincheam | stincheai | stinchea | stincheam | stincheați | stincheau | |
| simple perfect | stinchii | stinchiși | stinchi | stinchirăm | stinchirăți | stinchiră | |
| pluperfect | stinchisem | stinchiseși | stinchise | stinchiserăm | stinchiserăți | stinchiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să stinchesc | să stinchești | să stinchească | să stinchim | să stinchiți | să stinchească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | stinchește | stinchiți | |||||
| negative | nu stinchi | nu stinchiți | |||||
References
- stinchi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN