suflețel
Romanian
Etymology
From suflet (“soul”) + -el (diminutive suffix).
Pronunciation
- IPA(key): /su.fleˈt͡sel/
Noun
suflețel n (plural suflețele)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | suflețel | suflețelul | suflețele | suflețelele | |
| genitive-dative | suflețel | suflețelului | suflețele | suflețelelor | |
| vocative | suflețelule | suflețelelor | |||